- agresiúne
- s. f. (sil. -gre-si-u-), g.-d. art. agresiúnii; pl. agresiúni
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
agresiúne
Look at other dictionaries:
agresiune — AGRESIÚNE, agresiuni, s.f. Atac împotriva unei persoane sau a unui stat. ♦ Agresiune armată = atac înarmat săvârşit împotriva unui stat, în scopul de a i cotropi teritoriul, a i suprima independenţa şi a i înrobi populaţia. [pr.: si u ] – Din fr … Dicționar Român
neagresiune — NEAGRESIÚNE, neagresiuni, s.f. Principiu fundamental de drept internaţional care condamnă folosirea agresiunii în relaţiile interstatale. ♢ Pact de neagresiune = pact prin care două sau mai multe state se obligă să nu întreprindă nici o acţiune… … Dicționar Român
atac — ATÁC, atacuri, s.n. 1. Ofensivă a unor forţe armate care urmăreşte nimicirea sau prinderea inamicului şi distrugerea unor obiective ale acestuia; (în special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompetă care anunţă… … Dicționar Român
agresiv — AGRESÍV, Ă, agresivi, e, adj. Care atacă (fără provocare); fig. care caută prilej de ceartă; provocator. ♦ (Despre substanţe) Care atacă chimic corpurile cu care ajunge în contact. – Din fr. agressif. Trimis de ana zecheru, 24.01.2008. Sursa: DEX … Dicționar Român
agresor — AGRESÓR, OÁRE, agresori, oare, s.m. şi f., adj. (Persoană fizică sau stat) care organizează sau săvârşeşte o agresiune. – Din fr. agresseur, lat. aggressor. Trimis de ana zecheru, 11.12.2007. Sursa: DEX 98 AGRESÓR adj., s. atacator, cotropitor … Dicționar Român
agresa — AGRESÁ vb. a agresiona, a ataca. (Golanii l au agresa.) Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: Sinonime agresá vb., ind. prez. 1 sg. agreséz, 3 sg. şi pl. agreseáză Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa … Dicționar Român
ataca — ATACÁ, atác, vb. I. 1. tranz. (mil.) A începe sau a duce un atac (1). 2. A comite o agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. intranz. A avea sau a lua iniţiativa într un joc sportiv. 4. tranz. fig. A duce o campanie violentă şi… … Dicționar Român
despăgubire — DESPĂGUBÍRE, despăgubiri, s.f. Acţiunea de a (se) despăgubi şi rezultatul ei; compensare a unei pagube. ♦ (concr.) Sumă ce urmează a fi plătită unei persoane pentru repararea prejudiciului ce i a fost cauzat printr o infracţiune; desdăunare,… … Dicționar Român
huliganism — HULIGANÍSM s.n. Tulburare a ordinii şi moralei publice prin manifestări care arată lipsă de cuviinţă sau de respect faţă de regulile de convieţuire socială. – Huligan + suf. ism. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 huliganísm s. n.,… … Dicționar Român
violent — VIOLÉNT, Ă, violenţi, te, adj. 1. Care se produce sau acţionează cu putere, cu intensitate, cu violenţă; intens, puternic, tare. ♦ (Despre culori, lumină etc.) Izbitor, ţipător; tare, viu, puternic. 2. (Despre fiinţe) Care are accese de furie,… … Dicționar Român
